Buburuzisme 1

Vara

Lili și Cristi la picnic, și-au instalat măsuța și scaunele luxoase (vorba vine!) după ce s-au codit și oprit în vreo trei locuri. Necorespunzătoare, ei fiind pretențioși la maximum. La o anumită vârstă nu mai are rost să te mulțumești cu puțin. Ăla nu e bun că e un spot cu oameni, ălalaltu’ n-are umbră destulă, etc. În sfârșit, stau și ei tihniți, cu masa pusă în mod artistic (în stilul lui Lili, of course, adică minimalist). Cei doi fac conversație:

Lili (visătoare, privind într-aiurea, spre vârful munților): - Știi ce a gătit mătușa-mea pentru nora ei de Sf. Maria? O oală cu un strat de sarmale, unul de dovlecei umpluți, un strat de ardei umpluți și unul de roșii umplute. Totul presărat cu cimbru, smântână, mărar, bulion și mai știu eu ce slăninuțe.

Cri (oftând resemnat și privind spre masa plină de hârtii): - Alte femei gătesc. Dar tu, care ești multitasking, nu ai asta în program. Ești ocupată să scrii pe blog, în caiete, pe unde apuci! Uite și tu ce avem noi pe masă, doi biscuiți și un mic jumate! Și ăla, nu se știe, poate rămâne! Pentru picnicul viitor! Sunt convins că asta speri, adaugă cu năduf.

Lili (agilă, capturând gluma din zbor): - Mamă, ce bun ești, Cristinelu’, stai să scriu. Poți repeta?!

Camera lui Alex

Discuție din vremurile în care părinții erau încă îngrijorați ce o să se aleagă de bietul prunc care stă toată ziua cu nasul în calculator:

Mama Lili (vorbind cu grijă subliminală, să nu supere adolescentul): - Deci, Ale, cu ce se ocupă prietenul ăsta al tău, Lucian?

Ale (butonând cu viteză la calculator): - Hă?!

Mama Lili (mai direct, doar, doar): - Tot pe net și el? Firmă? Și cam câștigă?

Ale (complet neatent): - Adică?

Mama Lili (exasperată, lăsând delicatețurile): - Care-i nivelul, ce-și poate permite? Are bani?!

Tata Cristi (fără nici o speranță, tranșant): - Ce să-și permită? Alex a butonat 6 luni la “Lost Wishes” și a primit un pachețel cu dulciuri!

Ale (butonând mai departe, fără griji): - Pardon, 2 ani, nu 6 luni!

Părinții (uitându-se unul la altul): - Aha...

Bradford

Tatăl Geaninei a venit în vizită la cămin. Alex s-a furișat în camera lui, crezând că nimeni nu o

să-i observe lipsa și nu a mai ieșit de acolo, ascunzându-se de contactele sociale. Vreo 12 ore.

Tatăl (pe la jumătatea intervalului, în livingul comun): - Vezi, Geani, că Ale nu a ieșit de mult din cameră. Nu-i e rău, săracu'?!

Iarna

Cristi, îngenuncheat, în timp ce adună firimiturile de pe jos, iar Lili lovește frenetic tastatura cu două degete: -Ce ți-ai dori, Lili, de Crăciun?

Lili (în timp ce bâjbâie printre cuvinte, enervată că soțu’ o deranjează): -Eu mi-aș dori....mi-aș dori....o slujitoare!

Cristi (pigulind mai departe la covor): -Păi nu sunt eu destul?! Nu-s tot în categoria aia? Și gratis.

Deoarece Cristi a avut inspectie la clasă, Lili i-a adminstrat magneziu, care se știe ca ajută la menținerea tonusului nervos și la reducerea stresului.

Cristi:- Li, nu mi-ai mai dat magneziu efervescent de două zile! Mai iau?

Lili (plină de iubire): - Gata, ți-ajunge! Ai trecut de inspecție cu brio, e timpul să vedem și de mine!

Cristi (resemnat): - Mda, e timpul să mă întorc la ramolire!

Duminică dimineața la 8, lume plumburie, frig de numa’, pustiu pe afară.

Îl aud pe Cristi strigând pe geam:

- Ce faci acolo, omule?!

Îmi zic: „A înnebunit Cristinelu’, acum vorbește cu lumea de pe geam, în loc să o supravegheze tăcut din spatele perdelelor.

Un bătrân voinic de afară îi răspunde plin de voioșie în dimineața mohorâtă:

- Zgârii și eu parbrizul!! (în traducere liberă, îl curăță de gheață!)

Cristi (sec, cu aere de proprietar): - Păi vezi că aia e mașina mea!

Omul se apleacă să cerceteze numărul mașinii: “Vai, mă scuzați, așa e!”și se duce cinci mașini mai încolo, apucându-se să rașcheteze alt parbriz, mașina tot neagră, dar altă marcă!

Cristi (filosof cu întârziere): - Păcat că nu l-am lăsat să-mi curețe tot parbrizul!